În ultimii ani, fermierii s-au obișnuit să audă despre uneori durele controverse pe care le iscă solicitarea autorităților din România către Comisia Europeană pentru acordarea de derogări referitoare la utilizarea anumitor substanțe. De foarte multe ori, aceste știri stârnesc o stare de derută în rândul fermierilor neinformați. Tocmai de aceea, am socotit necesar de a lămuri, în câteva vorbe, subiectul.
Rățișoara porumbului, un dăunător care nu trăiește decât în regiunea noastră
Fiecare țară este caracterizată de o anumită faună. Din nefericire, printre vietățile specifice țării noastre (ca și nordului Bulgariei și Ucrainei) se numără și rățișoara porumbului, numită științific Tanymecus dilaticollis. Această insectă are ca hrană predilectă, așa cum arată și numele ei, porumbul. În lipsa acestuia, atacă și floarea soarelui, grâul, ca și alte încă 30 de specii dintre cele cultivate pe scară largă. Doar mazărea „nu-i place”. Atacul se produce la începutul primăverii, când temperaturile se situează peste 8 – 10°C și durează, la porumb, până la atingerea stadiului de patru frunze. Insecta mănâncă atât sămânța, cât și planta tânără. Pagubele produse afectează între 40 și 100% din producție, în funcție de gradul de infestare și de vreme.
Tanymecus dilaticollis este o insectă deosebit de rezistentă la insecticidele obișnuite, folosite în cantități rezonabile. Singura categorie de compuși la care este sensibilă sunt cei din familia neonicotinoidelor. Numai că utilizarea acestei categorii de substanțe a fost interzisă în UE, acum câțiva ani, din cauza unor suspiciuni privind efectele negative asupra populațiilor de albine. Interzicerea a fost cu atât mai ușor de adoptat cu cât aria de raspandire a acestui dăunător este destul de restrânsă, corespunzând țărilor din Bazinul Mării Negre, cât și Ungaria, Slovacia și, de curând, Grecia.
Ca efect, în fiecare an țara noastră trebuie să solicite CE derogare pentru a utiliza substanțele din această grupă pentru tratamentul semințelor și al culturilor!