Data publicării: 19 februarie 2019

Așa cum am arătat până acum în mai multe dintre articolele noastre, Codul de bune practici agricole (CBPA) permite și chiar încurajează folosirea gunoiului de grajd drept îngrășământ. Ba, mai mult decât atât, consideră că este cel mai complex îngrășământ și, în același timp, cel care răspunde cel mai bine nevoilor plantelor.

Totuși, oricât ar fi de natural ar fi, dacă nu este folosit conform unor reguli sau este aplicat în exces, și acesta va polua cu nitrați apa din pânza freatică.

Îngrășământ cu măsură…

Una dintre informațiile importante pe care ni le oferă CBPA este aceea că azotul, pentru a deveni utilizabil de către plante, el trebuie compostat. Apoi trebuie aplicat cu ceva timp înainte, astfel încât să se transforme în compuși utili culturilor. Ideal este ca la stabilirea cantității de azot care urmează să fie aplicată să se țină cont și de azotul existent în sol. Acesta se poate măsura relativ ușor în laboratoarele specializate.

În orice caz, cantitatea de îngrășăminte organice aplicată trebuie astfel calculată încât azotul substanță activă conținut să nu depășească 170 kg/ha/an. Conform Codului de bune practici agricole „cantitatea maximă se va aplica atunci când: se utilizează bălegar puțin fermentat; se administrează pe soluri argiloase sau care au capacitate ridicată de denitrificare; se aplică la culturi cu perioade lungi de vegetație sau care consumă cantități ridicate de azot; se aplică în zone cu nivel ridicat de precipitații”.

 …și doar atunci când este necesar

În ceea ce privește perioadele de aplicare, CBPA recomandă ca pentru culturile de toamnă să se aplice la semănat doar un sfert din cantitatea anuală necesară, cel mai bine sub formă amidică sau amoniacală. Restul se aplică în primăvară. Atenție, însă, ca aplicarea să fie făcută în afara perioadelor de interdicție!

La culturile de primăvară – vară, fertilizarea de bază se face cu 1/4 până la 1/3 din cantitatea totală anuală necesară. Restul se aplică în perioade de consum maxim al plantelor, odată cu lucrările de întreținere.

În fine, la culturile perene viti-pomicole, fertilizarea se face doar în timpul vegetației active.

Codul de bune practici agricole stabilește care sunt perioadele de interdicție a aplicării îngrășămintelor, în funcție de tipul de îngrășământ și tipul de cultură.

Aceste perioade sunt definite prin intervalul de timp în care temperatura medie a aerului scade sub valoarea de 5°C, iar cerinţele culturii agricole faţă de nutrienţi sunt reduse. Perioadele în care este interzisă aplicarea de fertilizatori sunt stabilite în funcție de condițiile specifice pedoclimatice ale României, respectiv atunci când riscul de percolare/scurgere la suprafaţă este mare (toamna-primavara).

Specificare Perioada de interdicție
Îngrășăminte organice solide Teren arabil și pășuni 1 noiembrie- 15 martie
Îngrășăminte organice lichide și îngrășăminte minerale Teren arabil Culturi de toamnă 1 noiembrie- 1 martie
Alte culturi
Pășuni 1 octombrie- 15 martie