“Consumul de apă cu un conținut de peste 50 mg nitrați la litru dăunează grav sănătății.” Acesta este mesajul de interes public diseminat constant în toate acțiunile Proiectului Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți (CIPN).
Lipsa de informare, faptul că nitrații nu au gust și nici miros, coroborate cu faptul că populația nu are obiceiul de a face analiza apei din fântânile de unde se aprovizionează, conduce la consumul pe scară largă a apei cu exces de nitrați, în zonele în care pânza freatică a fost expusă la poluare. O mare parte din acest tip de poluare este generată de gospodărirea defectuasă a gunoiului de grajd, respectiv depozitarea acestuia direct pe pământ și împrăștierea lui în perioadele de interdicție, când plantele nu consumă nitrații din compost. În acest fel, nitrații ajung direct în prima pânză freatică, de unde se alimentează majoritatea fântânilor.
După cum am detaliat anterior, una dintre provocările majore cu care România a avut de a face, imediat după aderarea sa la UE, a fost aplicarea directivelor comunitare la nivel local. Nici directiva „Nitrați” n-a constituit o excepție. Acest aspect, combinat cu managementul defectuos al gunoiului de grajd au constituit rațiunile lansării acestui amplu proiect, CIPN.
Obiectivele și indicatorii de performanță
Obiectivul general al proiectului CIPN l-a reprezentat sprijinirea Guvernului României în vederea îndeplinirii cerințelor Directivei Nitrați. Sub această țintă principală au fost subsumate mai multe obiective specifice:
a) Promovarea investiţiilor în comunităţile locale pentru reducerea deversărilor de nutrienţi în corpurile de apă.
b) Consolidarea capacităţii instituţionale şi a coordonării în cadrul ministerelor, instituţiilor, interesate în implementarea Directivei Nitraţi a UE.
c) Promovarea schimbărilor comportamentale şi bunelor practici agricole la nivelul comunităţilor locale.
Într-o primă etapă, între anii 2008 și 2017, proiectului CIPN i-au fost alocate 60 milioane de euro. Dintre acestea, 50 de milioane au provenit dintr-un împrumut acordat de BIRD, 4 milioane euro dintr-un grant GEF (Facilitatea Globală de Mediu), iar restul, cca. 6 milioane euro din contribuția beneficiarilor. În urma evaluării rezultatelor primei etape, s-a hotărât extinderea proiectului și prelungirea perioadei de implementare a CIPN până în 2023.
Încă de la începutul inițiativei, au fost stabiliți indicatorii de performanță:
- Reducerea emisiilor de nutrienți conținând azot realizată în cadrul proiectului
- Îmbunătăţirea coordonării la nivel interinstituţional şi consolidarea capacităţii de evaluare, monitorizare şi raportare a progreselor realizate în implementarea prevederilor Directivei Nitraţilor a UE
- Evaluarea favorabilă de către UE cu privire la progresul făcut de către România cu referire la cerinţele Directivei Nitraţilor a UE
- Reducerea emisiilor de nutrienţi în corpurile de apă
- Creșterea procentajului de populaţie din zonele implicate în proiect care a adoptat măsuri de prevenire şi de remediere în scopul reducerii emisiilor de nutrienţi (indicele măsoară diferite practici rurale de gestionare a gunoiului de grajd și bune practici agricole).
Grație acestor indicatori clari este posibilă urmărirea și evaluarea permanentă a evoluției proiectului, cât și stabilirea de noi jaloane pentru inițiativele următoare.