Aşa cum am arătat într-un articol anterior, culturile de acoperire, numite şi „de înverzire”, oferă numeroase avantaje. Printre avantajele despre care nu am vorbit se numără şi cele oferite apicultorilor.
Un mijloc natural de combatere a dăunătorilor
Una dintre problemele cu care crescătorii de albine se confruntă adesea este insuficienţa hranei pentru stup în lunile august şi septembrie. Este perioada în care majoritatea plantelor nu mai oferă flori albinelor, această fază de vegetaţie fiind depăşită. Culturile de acoperire par a fi o soluţie şi la această chestiune. Fiind semănate târziu – de regulă pe la jumătatea lunii iulie – plantele înfloresc în august şi în septembrie. Astfel albinele beneficiază de o sursă de hrană în perioada critică.
Pe lângă această problemă, folosirea inteligentă a culturilor de acoperire poate să mai rezolve şi o serie de alte probleme. Din start, când vorbim despre culturi de înverzire, vorbim despre o soluţie ecologică. Folosirea acestui tip de culturi induce o protecţie biologică a solului. Activitatea râmelor şi a altor vieţuitoare utile este stimulată. Dar, în acelaşi timp, este realizată combaterea nematozilor.
Vorbeam despre utilizarea inteligentă a culturilor de înverzire. Folosind această expresie, specialiştii au în vedere că, în mod firesc, anumiţi paraziţi vor fi atraşi de noua cultură. Astfel pot fi ţinuţi departe de culturile principale. Apoi, prin rotaţia culturilor, pot fi reduși puternic sau chiar pot să dispară! Desigur că pentru a realiza acest lucru este necesar un bagaj serios de cunoştinţe de fitotehnie. Pe de altă parte, însă, este redus semnificativ consumul de insecticide şi fungicide. Unul dintre primele rezultate este reducerea riscului de poluare a apelor din zona fermelor!