Așa cum am arătat, culturile verzi au proprietatea ca, prin ele însele, să îmbogățească conținutul de azot al solului pe care cresc. Din acest motiv, pe lângă faptul că sunt recomandate de Codul de bune practici (CBPA), înființarea acestora este încurajată și prin alte măsuri de stimulare financiară în vigoare.
Culturile verzi sunt importante pentru om și mediul înconjurător
Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), stabilește în cadrul Măsurii 10 de Agromediu, Pachetul 4 faptul că prezența culturilor verzi „are potențialul de a diminua riscul scurgerilor de nutrienți, în special a azotului, în timpul iernii. Pachetul poate astfel contribui la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apă de a asigura o bună stare ecologică și chimică a tuturor apelor”.
Subvenția acordată celor care încheie angajamente pentru înființarea unor astfel de culturi, în termenii fixați de Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), este de 129 euro/ha. Angajamentele de înființare a acestui de tip de culturi se încheie pe o perioadă de cel puțin cinci ani. Semănatul se face cel mai târziu până la 30 septembrie, iar biomasa formată se înglobează în sol până la 31 martie.
Plantele incluse până acum în listă sunt mazărea, măzărichea, lupinul, sulfina, rapița și muștarul. Lista acestora însă, se îmbogățește aproape în fiecare an.
O altă interdicție categorică, ce condiționează acordarea subvenției, este utilizarea fertilizanților chimici. În schimb, este permisă aplicarea de îngrășăminte naturale înainte de înființarea culturii!
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului (ICPA) a realizat un studiu mai larg asupra acestui tip de culturi, destinat tuturor acelora care doresc să obțină producții ecologice, să păstreze apele curate și să asigure regenerarea solului din fermele pe care lucrează. Astfel, pe lângă plantele deja enumerate, studiul mai consideră a fi eficiente și următoarele specii: secara, triticalele, grâul napul, ridichea, trifoiul, sorgul, hrișca meiul, fasolița și facelia. Pentru că scopul acestor culturi este de a produce cât mai multă biomasă, și nu de a recolta sămânță, normele de semănat diferă față de cele obișnuite, fiind crescute cu 20 până la 40 de procente.
În încheiere vă prezentăm un tabel cu aceste norme de semănat, realizat de specialiștii ICPA.
|
Culturi de toamnă |
Kg/ha |
Culturi de vară |
Kg/ha |
|||
|
Min |
Max |
Min |
Max |
|||
|
Secară |
180 |
240 |
Trifoi încarnat |
25 |
30 |
|
|
Triticale |
180 |
240 |
Sorg |
45 |
50 |
|
|
Grâu |
180 |
240 |
Hrișcă |
90 |
100 |
|
|
Măzăriche |
130 |
150 |
Mei |
20 |
22 |
|
|
Sulfina |
20 |
25 |
Fasoliță |
110 |
125 |
|
|
Ridiche |
15 |
18 |
Facelia |
8 |
10 |
|
|
Nap |
10 |
13 |
Ridiche |
15 |
18 |
|
|
Muștar |
10 |
13 |
Nap |
10 |
13 |
|
|
Muștar |
10 |
13 |
||||