Ministerul Apelor și Pădurilor
Romanian presidency of the Council of the European Union
Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Culturi care îmbogățesc solul cu azot (II)

Data publicării: 8 martie 2019

Așa cum am arătat, culturile verzi au proprietatea ca, prin ele însele, să îmbogățească conținutul de azot al solului pe care cresc. Din acest motiv, pe lângă faptul că sunt recomandate de Codul de bune practici (CBPA), înființarea acestora este încurajată și prin alte măsuri de stimulare financiară în vigoare.

Culturi care îmbogățesc solul cu azot (II)

Culturile verzi sunt importante pentru om și mediul înconjurător

Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), stabilește în cadrul Măsurii 10 de Agromediu, Pachetul 4 faptul că prezența culturilor verzi „are potențialul de a diminua riscul scurgerilor de nutrienți, în special a azotului, în timpul iernii. Pachetul poate astfel contribui la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apă de a asigura o bună stare ecologică și chimică a tuturor apelor”.

Subvenția acordată celor care încheie angajamente pentru înființarea unor astfel de culturi, în termenii fixați de Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), este de 129 euro/ha. Angajamentele de înființare a acestui de tip de culturi se încheie pe o perioadă de cel puțin cinci ani. Semănatul se face cel mai târziu până la 30 septembrie, iar biomasa formată se înglobează în sol până la 31 martie.

Plantele incluse până acum în listă sunt mazărea, măzărichea, lupinul, sulfina, rapița și muștarul. Lista acestora însă, se îmbogățește aproape în fiecare an.

O altă interdicție categorică, ce condiționează acordarea subvenției, este utilizarea fertilizanților chimici. În schimb, este permisă aplicarea de îngrășăminte naturale înainte de înființarea culturii!

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului (ICPA) a realizat un studiu mai larg asupra acestui tip de culturi, destinat tuturor acelora care doresc să obțină producții ecologice, să păstreze apele curate și să asigure regenerarea solului din fermele pe care lucrează. Astfel, pe lângă plantele deja enumerate, studiul mai consideră a fi eficiente și următoarele specii: secara, triticalele, grâul napul, ridichea, trifoiul, sorgul, hrișca meiul, fasolița și facelia. Pentru că scopul acestor culturi este de a produce cât mai multă biomasă, și nu de a recolta sămânță, normele de semănat diferă față de cele obișnuite, fiind crescute cu 20 până la 40 de procente.

În încheiere vă prezentăm un tabel cu aceste norme de semănat, realizat de specialiștii ICPA.

Culturi de toamnă

Kg/ha

Culturi de vară

Kg/ha

Min

Max

Min

Max

Secară

180

240

Trifoi încarnat

25

30

Triticale

180

240

Sorg

45

50

Grâu

180

240

Hrișcă

90

100

Măzăriche

130

150

Mei

20

22

Sulfina

20

25

Fasoliță

110

125

Ridiche

15

18

Facelia

8

10

Nap

10

13

Ridiche

15

18

Muștar

10

13

Nap

10

13

     

Muștar

10

13

Recomandărilor editorilor pe aceeași temă:

Pentru a vă asigura o experiență de navigare plăcută și personalizată, folosim, împreună cu partenerii noștri, tehnologii precum cookies sau profilare și prelucrare automată a datelor, în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") și Regulamentului (UE) 2016/679 ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți Politica de confidențialitate și Politica de cookie-uri.

Setări avansate
setări cookies