Ministerul Apelor și Pădurilor
Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Cu un pic de bunăvoință, reușim să facem lucruri mari!

Data publicării: 23 septembrie 2019

De vorbă cu dl. Dumitru LAIU – primarul comunei Ceplenița. O comună în județul Iași, formată din patru sate: Ceplenița, care este și reședință de comună, Buhalnița, unde suntem acum, Poiana Mărului și Zlodica. Comuna are o suprafață de aproximativ 5000 de hectare, din care 2500 intravilan și 2500 extravilan. Preponderent, în zona de intravilan, există livezi și vii iar în extravilan agricultură tipică de câmpie. Dl. Laiu a participat la prima întrunire a unui grup de discuții între fermieri.

Cu un pic de bunăvoință, reușim să facem lucruri mari!

Ce părere aveți despre grupurile de discuții între fermieri pe care le organizăm?

Este o idee bună! În toată activitatea mea am căutat ca fermierii să beneficieze de informații. Am participat la târguri pentru agricultură, la formări și mai ales în momentul de față, când probleme cu natura apar din ce în ce mai mult, ne vedem obligați să organizăm activități de genul acesta. Cu un pic de bunăvoință, reușim să facem lucruri mari.

Credeți că este bine să introducem elemente noi, moderne, în agricultura noastră tradițională?

Pentru ca să putem ține pasul cu prețurile și cu tot ceea ce se întâmplă în juru nostru este nevoie de noutăți, pentru că una e să ai o recoltă de patru tone de grâu la hectar, de exemplu, și alta e sa ai o recoltă de opt-nouă tone. Raportul cost-beneficiu dă altfel. În schimb, putem practica agricultura tradițională pentru culturi ecologice, dar produsele trebuie să fie plătite pe măsură. La ora actuală, piața românească nu oferă un preț pe măsura eforturilor de a avea un produs eco.

Ce tip de agricultură este potrivită zonei dumneavoastră?

Noi avem o agricultură diversificată aici. Avem câmpie, unde este cultură mare, și deal, unde există livezi și vii, pentru că facem parte din arealul podgoriei Cotnari. Efectivele de animale au scăzut drastic. De exemplu, de la 6-7000 de capete de oi am ajuns la 2500-3000, adică la mai puțin de jumătate. Pur și simplu oamenii nu mai cresc animale. Și asta pentru că problema cu care se confruntă agricultorii noștri nu este cea de a produce, ci cea de a vinde.

Aici s-au făcut, pe diverse măsuri de finanțare europeană, plantații de cireș, plantații de prun, plantații de vie și am avut, de exemplu, plantații întregi de cireși care au rămas neculese. Motivele: nu au avut preț bun de vânzare și lipsa forței de muncă. Înainte de anii 90, producătorii noștri mergeau cu fructele în zonele de munte, mai ales în cele industrializate, vezi Brașov, Piatra Neamț, Târgu Neamț, Vatra Dornei și vindeau marfa acolo. Toată zona era acoperită de pomicultorii noștri. Noi avem aici renumita cireașă „Boamba de Cotnari”, tradițională zonei noastre. Dar acum a scăzut puterea de cumpărare la oraș și sunt probleme în a vinde producția de fructe.

Avem în zonă, la Cotnari, un depozit pentru fructe și funcționează. Dar cu eforturi mari. Ca să stochezi o tonă de fructe 2-3 săptămâni, e cheltuială mare... iar piața nu absoarbe tot. Să te trezești după 3 săptămâni că nu ai cui să dai fructele, vă dați seama. Soluția ar fi procesarea producției, dar aceasta lipsește deocamdată. Una e să vinzi fructul ca pe un produs brut, alta e să îl transformi într-un produs finit: un compot, o dulceață, un sirop. Crește valoarea. Dar nici asta nu e simplu, pentru că ne lipsește piața de vânzare.

Înțeleg că vreți să faceți o platformă comunală pentru gunoiul de grajd? Cum v-a venit această idee?

În primul rând, ar fi o formă controlată de gestionare a gunoiului de grajd și a resturilor vegetale. În momentul în care gunoiul de grajd nu mai este folosit haotic, sau chiar aruncat, ci este depozitat și transformat în îngrășământ, acesta devine o valoare. Plus că atunci când îi iei gospodarului gunoiul de grajd din curte, îl și ajuți în activitatea agricolă. Una este să ai o văcuță și alta e să ai zece. La zece vaci apare problema dejecțiilor și, cu siguranță, riscul poluării apei.

Aveți des cazuri în care fermierii aruncă în locuri nepermise gunoiul de grajd în comună?

Să știți că la noi, majoritatea fermierilor folosesc gunoiul de grajd pe terenurile lor, nu îl aruncă. Îl pun în capătul ogorului, îl pun în grădină, pentru că știu ce valoare are ca îngrășământ. În loc să cumpere îngrășământ, folosesc gunoiul de grajd compostat. Avem crescători de ovine în zonă, care au luat bani pe gunoiul de grajd, strâns în câțiva ani, cât nu au luat pe produsele de fermă!

Ce mesaj ați vrea să transmiteți, cu această ocazie?

O rugăminte către persoanele care au putere de decizie și care se implică în modernizarea agriculturii: agricultorii au nevoie de sprijin în a-și vinde produsele!

Recomandările editorilor pe aceeași temă:

Pentru a vă asigura o experiență de navigare plăcută și personalizată, folosim, împreună cu partenerii noștri, tehnologii precum cookies sau profilare și prelucrare automată a datelor, în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") și Regulamentului (UE) 2016/679 ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți Politica de confidențialitate și Politica de cookie-uri.

Setări avansate
setări cookies