Ministerul Apelor și Pădurilor
Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Construcții la stâne și pe pășuni (I)

Data publicării: 23 iunie 2020

Deplasarea animalelor în afara localităților, pe timpul perioadei calde, face parte din tradiție. În același timp, aceasta este și o modalitate de valorificare superioară a resurselor, ce permite exploatarea pajiștilor naturale din zonele izolate. Pe de altă parte, deplasarea animalelor în zonele de pășunat sezonier implică și riscul de poluare a apelor cu azotul provenit din dejecții. De aceea, sub coordonarea Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Pajiști, de la Brașov, aflat în subordinea ASAS, a fost elaborat un ghid de amenajări pastorale. Acesta include și o serie de prevederi referitoare la construcțiile și amenajările ce pot fi făcute pe pășunile temporare.

Construcții la stâne și pe pășuni (I)

Strungile trebuie mutate de două – trei ori pe săptămână!

Amplasarea taberelor de vară (stânelor) trebuie să se facă pe locuri mai ridicate şi cât mai în susul pantei, atât pentru scurgerea apelor, cât şi pentru a crea posibilitatea ca tulbureala de bălegar şi gunoiul strâns la tabără să poată fi transportat din deal în vale şi nu invers.

De asemenea, este bine ca stâna să nu fie amplasată la prea mare distanţă de sursa de adăpare. Este și mai bine să se caute posibilităţi ca apa să poată fi adusă, prin conductă, în jgheaburi la tabără.

Ghidul mai stabilește și un set de reguli pentru construirea și amplasarea strungilor de la stâne. „Se consideră că sistemul strungilor fixe nu este bun pe pajiştile montane, pentru că, stând prea mult într-un loc, se distruge complet vegetaţia ierboasă şi nu mai cresc decât buruieni”, arată autorii lucrării.

Pentru a remedia această problemă, ei recomandă ca strunga să fie mutată la fiecare 2-4 zile în alt loc. Așa toate porţiunile de pajişte din apropierea stânei pot fi fertilizate prin târlire, prin mutarea strungii. Pentru ca strunga să poată fi cu uşurinţă mutată, se confecţionează din patru stâlpi aşezaţi pe o talpă de lemn, cu un acoperiş simplu de şindrilă sau carton gudronat care asigură în timpul mulsului adăpost contra ploilor şi 4-6 butuci de lemn sau scăunele simple pe care stau mulgătorii, precum şi împrejmuirea care închide oile nemulse, amenajată din porţi de târlire. Mutarea unei astfel de strungi se poate face de doi oameni în timp de cel mult o oră, apreciază specialiștii ASAS.

Un alt tip de construcție necesare pe pășuni îl reprezintă silozurile. Cele mai bune silozuri sunt considerate cele construite din piatră sau beton. Atât platforma, cât şi pereţii laterali protectori se fac din piatră cu mortar de ciment sau din beton, având dimensiunile de 6-10 m lăţime, 1,5-2,5 m înălţime şi 20-40 m lungime. Mărimea acestor silozuri se calculează în raport cu animalele ce se vor hrăni şi cantitatea de nutreţ însilozat necesară, socotind că la un m.c. siloz construit se poate depozita o cantitate de 650-700 kg masă verde sub formă de semisiloz.

Recomandările editorilor pe aceeași temă:

Pentru a vă asigura o experiență de navigare plăcută și personalizată, folosim, împreună cu partenerii noștri, tehnologii precum cookies sau profilare și prelucrare automată a datelor, în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") și Regulamentului (UE) 2016/679 ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți Politica de confidențialitate și Politica de cookie-uri.

Setări avansate
setări cookies