Folosirea gunoiului de grajd drept îngrășământ este una dintre cele mai benefice practici agricole cunoscute. În acest fel, mare parte dintre mineralele extrase se întorc în sol. Poluarea apelor subterane și de suprafață este evitată, dacă fertilizarea se face conform regulilor stabilite ce Codul de Bune Practici Agricole (CBPA) și a celorlalte norme în vigoare. Nu în ultimul rând, fermierii obțin beneficii substanțiale, fie și dacă le socotim numai ca sume ce altfel s-ar cheltui pentru cumpărarea unor fertilizanți sintetici.
Pe căldură, gunoiul de grajd se omogenizează cât mai des!
Până a deveni un îngrășământ de calitate, însă, gunoiul de grajd trebuie să treacă prin procesul de compostare, adică o fermentare care să ducă la descompunerea anumitor fracții și la omogenizare. De altfel, așa cum se arată și în proiectul UNISECO, desfășurat în 15 state din UE și ale cărui rezultate le-am prezentat recent (în luna mai), aici se regăsește și problema mare a românilor. De cele mai multe ori, gunoiul de grajd este folosit ca îngrășământ în stare proaspătă sau insuficient compostat. Din aceasta derivă o serie întreagă de probleme, pornind de la poluarea apelor cu nitrați, acidifierea solului, împrăștierea de semințe de buruieni încă active și terminând cu o eficiență mai scăzută a fertilizării. Din aceste motive, procesului de compostare trebuie să i se acorde atenția cuvenită.
Pentru o compostare corespunzătoare trebuie ca amestecul de gunoi de grajd să aibă o temperatură mare, o umiditate suficientă și să fie amestecat din când în când.
În ceea ce privește temperatura, cu excepția perioadelor foarte geroase, aceasta este asigurată prin căldura provenită din fermentare. În schimb, umiditatea poate deveni lesne o problemă. În lipsa unei umidități suficiente, fermentarea încetinește, ajungând chiar să înceteze. Este evident că în perioadele caniculare, când evaporarea crește, și gunoiul de grajd aflat pe platformele de compostare tinde să se usuce. De aceea, este necesară adăugarea unor cantități suplimentare de dejecții lichide și/sau de apă. Acestea se adaugă controlat, atât cât să asigure o umiditate suficientă a materiei de compostat, dar fără a produce scurgeri. Scurgerile reprezintă o sursă de poluare majoră a apei din pânza freatică!
După umezire, grămada trebuie amestecată, astfel încât gradul de umectare să fie relativ egal în toată masa.
În zilele foarte calde și umede, cum au fost cele din ultima perioadă, poate să nu fie necesară adăugarea de lichid suplimentar, însă este necesară amestecarea. Cu cât este mai cald, cu atât fermentația se produce mai rapid, în special la interior. Pentru a obține o masă omogenă este necesară amestecarea cât mai des posibil!
Procedând astfel, se obține un compost de calitate, cu certe calități fertilizante!