
Aparent, activitatea de creștere a unui număr mic de animale într-o gospodarie proprie nu ar fi un motiv de îngrijorare pentru protecția mediului, neexistand risc de poluare. „Ei bine, poate dacă în gospodăria mea cresc anumite animale (cum ar fi bovinele), atunci, da, ar trebui să mă preocupe și subiectul poluare”, își spun, poate, unii, în sinea lor.
Problema este, însă, că în România sunt foarte multe ferme mici/gospodării care, împreună, acționează ca o fermă foarte mare, fără însă a avea un sistem de gestionare a gunoiului de grajd. În continuare vă prezentăm câteva cifre referitoare la cantitățile de bălegar pe care le produce un animal, crescut prin metode tradiționale, în gospodaria proprie.
Gunoiul de grajd în cifre
Studiile se referă la animale hrănite convențional, nu cu nutrețuri concentrate sau hrană lichidă, așa cum se întâmplă în fermele specializate. Desigur că valorile pe care le prezentam, sunt valori medii anuale. În mod normal cantitatea de bălegar rezultată de la un animal variază în funcție de sezon și de alimentația acestuia.
Gunoiul de grajd conține, pe lângă bălegar, și paie din așternut, care nu sunt nici ele de neglijat. De exemplu, de la un cal provine o cantitate de 10.22 tone de bălegar anual. Nu-i așa că pare o cifră uriașă? Ei bine, atunci aflați că de la o vacă provine o cantitate de 16.39 tone pe an. O oaie sau o capră, deși animale de talie mai mică, pot genera anual aproximativ 730 kilograme de dejecții. De la porc se mai adaugă 300 de kilograme de bălegar, iar de la fiecare pasăre provin câte 40 kilograme găinaț.*
Așadar, realizând un calcul simplu, de la o gospodărie individuală de mărime medie, în care sunt crescuți doi porci, 40 de păsări și o bovină, putem spune că se generează anual și trebuie să se gestioneze în jur de 21.24 tone de gunoi de grajd. Aproape șase tone!
De asemenea, gunoiul de graj poate conține o cantitate de urină destul de mare, de ordinul tonelor dacă ne referim la animale precum porcii, bovinele, ovinele. Urina, dacă nu este colectată și depozitată corespunzător, se infiltrează rapid în pânza freatică, afectând calitatea apei prin poluanții pe care îi conține, mai ales uree, azotați și amoniac.
Iată, deci, motivul pentru care avem nevoie de reguli pentru managementul gunoiului de grajd.
*Conform Victor Axenciuc, Evoluția economică a României, vol. II Agricultura, Ed. Academiei, București 1992