Ministerul Apelor și Pădurilor
Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Cât de mult se pot apropia culturile de cursurile de apă ? (I)

Data publicării: 14 aprilie 2020

Păstrarea calității apelor, respectiv evitarea infestării lor cu orice poluanți și, în special, cu azot provenit din surse agricole, trebuie să constituie o preocupare a fiecăruia dintre noi. Căci epidemiile vin și pleacă, așa cum se va întâmpla și cu actuala pandemie de COVID-19. În schimb, poluarea apelor persistă pe termen lung, iar dacă e să cuantificăm, atunci este evident că efectul este la fel de periculos. De aceea trebuie să respectăm toate regulile care ne asigură păstrarea curățeniei apelor, atât a celor din pânza freatică, cât și a celor de suprafață.

Cât de mult se pot apropia culturile de cursurile de apă ? (I)

Zonele de protecție din jurul râurilor și lacurilor

Codul de Bune Practici Agricole, preluând prevederi instituite prin Legea Apelor, stabilește că pe terenurile adiacente cursurilor de apă se instituie zone de protecție și benzi tampon (fâșii de protecție) în care este interzisă aplicarea fertilizanților și a pesticidelor de orice fel.

Cu atât mai mult astfel de zone se instituie și în jurul captărilor de apă potabilă.

În funcție de felul și mărimea cursului de apă, dimensiunile zonelor de protecție diferă și ea.

În cazul cursurilor de apă a căror albie este regularizată, fâșia de protecție trebuie să aibă lățimea minimă de doi metri pentru ape mai înguste de 10 metri, de trei metri pentru cele cu lățimea cuprinsă între 10 și 50 de metri și de cinci metri pentru cele mai late de 51 de metri. De asemenea, acolo unde sunt cursuri de apă îndiguite, distanța dintre dig și mal este considerată zonă de protecție, dacă este mai îngustă de 50 de metri.

Pentru cursurile de apă a căror albie nu este regularizată, lățimea zonelor de protecție crește la cinci metri pentru ape mai înguste de 10 metri. Râurile cu o lățime între 10 și 50 de metri trebuie să aibă o zonă de protecție de 15 metri, iar cele mai late de 51 de metri vor avea zona de protecție de 20 de metri.

Atenție: zonele de protecție se instituie pe fiecare mal! Astfel, un pârâu cu o lățime de trei metri, să spunem, neregularizat va avea două zone de protecție, câte una pe fiecare mal, late de câte cinci metri.

În jurul lacurilor naturale, indiferent de dimensiunea lor, lățimea zonei de protecție este de cinci metri, de jur-împrejur.

Pentru lacurile de acumulare, zona de protecție este stabilită încă din construcție, fiind cuprinsă între nivelul normal de retenție și cota coronamentului (a malului construit).

De-a lungul digurilor, zona de protecție are patru metri, de la dig spre interiorul incintei, iar în cazul canalelor de derivație a debitelor zona de protecție instituită este de trei metri, la fel ca și la râurile regularizate cu lățimi între 10 și 50 de metri!

Recomandările editorilor pe aceeași temă:

Pentru a vă asigura o experiență de navigare plăcută și personalizată, folosim, împreună cu partenerii noștri, tehnologii precum cookies sau profilare și prelucrare automată a datelor, în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") și Regulamentului (UE) 2016/679 ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți Politica de confidențialitate și Politica de cookie-uri.

Setări avansate
setări cookies