Aplicarea îngrășămintelor în apropierea cursurilor de apă sau a captărilor de apă potabilă trebuie să se facă cu o responsabilitate sporită. În aceste zone, poluarea se poate produce mult mai ușor și cu rezultate dintre cele mai grave!
Lățimea benzilor de protecție depinde și de pantă
Programul de Acțiune (PA) instituie reguli speciale și distanțe minime de protecție atunci când vine vorba despre fertilizarea terenurilor aflate pe malul apelor. La fel se întâmplă și acolo unde există captări de apă potabilă. Articolul 14 al PA reglementează în mod explicit aceste situații. Important de menționat este și faptul că dimensiunile zonelor de protecție sunt cele prevăzute de Legea apelor.
Potrivit PA „se instituie zone de protecţie în conformitate cu art. 40 şi anexa 2 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în lungul cursurilor de apă. Lăţimea zonelor de protecţie este stabilită în funcţie de lăţimea cursului de apă, tipul şi destinaţia resursei de apă sau amenajării hidrotehnice”.
Pe terenurile adiacente cursurilor de apă se instituie zone de protecţie şi benzi tampon (fâşii de protecţie) în care este interzisă aplicarea fertilizanţilor de orice fel. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie variază, în funcţie de panta terenului, de la trei metri pentru terenurile cu panta până la 12% la cinci metri pentru terenurile cu panta peste 12%. Lăţimea benzilor tampon (fâşiilor de protecţie) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecţie (stabilită prin Legea Apelor) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă.
Este interzisă utilizarea îngrăşămintelor de orice fel și în zonele de protecţie instituite în jurul lucrărilor de captare, a construcţiilor şi instalaţiilor destinate alimentării cu apă potabilă, a surselor de apă potabilă destinate îmbutelierii, a surselor de ape minerale utilizate pentru cura internă sau pentru îmbuteliere, precum şi a lacurilor şi nămolurilor terapeutice.