Ministerul Apelor și Pădurilor
Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Amenajarea iazurilor în fermă (II)

Data publicării: 31 iulie 2019

Un iaz într-o fermă este, din toate punctele de vedere, un element de plusvaloare. Pe lângă aspectul estetic, acesta poate oferi o serie de alte avantaje și poate avea și un rol funcțional. Continuăm să prezentăm câteva dintre cele mai importante aspecte legate de construcția unui mic lac.

Amenajarea iazurilor în fermă (II)

Cum rezolvă iazurile problema poluării

Specialiștii recomandă ca albia lacului să aibă un aspect terasat sau, cel puțin, să aibă o pantă de maximum 30%. Această recomandare are la bază atât rațiuni tehnice, legate de stabilitatea terenului, cât și rațiuni de securitate – persoanele sau animalele ajunse în lac să poată ieși ușor.

Odată săpată albia, urmează compactarea ei. Altfel, sub greutatea apei pământul se va compacta singur, neuniform. Rezultatul va consta în aspectul inestetic, mai ales al malurilor și în spargerea foliei izolante de către pietrele și/sau rădăcinile care vor ieși la iveală.

Căci un lac artificial fără o folie hidroizolantă care să-i căptușească albia nu se poate realiza decât în condițiile existenței unui bazin natural din materiale impermeabile și a unui curs permanent de apă, cu un debit suficient.

Foarte importantă mai este și amenajarea sub albie a unui sistem de drenare a apelor freatice și a pungilor de gaze rezultate din descompunerea plantelor în sol. Altfel, acestea vor afecta taluzurile lacului artificial.

La fel de important este ca malurile iazului să depășească cu cel puțin 20 – 30 cm terenul din jur. Apoi, de jur împrejur trebuie să se facă un șanț care să preia și să evacueze apele provenite din scurgerile produse de precipitații. Altfel, odată ajunse în iaz, acestea vor murdări apa, cu multiple consecințe atât asupra aspectului, cât și asupra viețuitoarelor.

În ceea ce privește interiorul iazurilor, acesta poate fi amenajat cu nisip, pietriș sau pur și simplu, cu ghivece pentru plante acvatice. Pe maluri se pot pune plante iubitoare de apă, care își vor strecura rădăcinile peste folie, protejând-o de razele solare, care o distrug în timp.

În încheiere vă prezentăm exemplul unui fermier belgian, care deține o seră de aproximativ 1,2 hectare, în care cultivă salată în sistem hidroponic. Pentru nevoile acesteia, a amenajat un iaz din care își trage apa necesară culturii. După utilizare, apa este filtrată și se întoarce în iaz. În respectivul lac crește, însă, și pești. Carașii chinezești sunt pentru decor, iar crapii pentru consumul său și al salariaților.

Utilizând acest sistem, riscul de poluare a apelor freatice de către această fermă este practic nul, căci toată apa folosită este recirculată. Astfel, eventualele surplusuri de azot se întorc la plante, nu sunt deversate pe sol și de acolo transportate în pânza freatică!

Recomandările editorilor pe aceeași temă:

Pentru a vă asigura o experiență de navigare plăcută și personalizată, folosim, împreună cu partenerii noștri, tehnologii precum cookies sau profilare și prelucrare automată a datelor, în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") și Regulamentului (UE) 2016/679 ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți Politica de confidențialitate și Politica de cookie-uri.

Setări avansate
setări cookies