„Este necesară o regândire profundă a modului în care producem alimente și operăm lanțurile alimentare globale și sectoarele de prelucrare industrială aferente pentru a le face rezistente și durabile. Trebuie făcut mult mai mult pentru a le reduce emisiile de gaze cu efect de seră, precum și presiunile lor asupra resurselor de apă și a biodiversității – eforturi care sunt în prezent aproape stagnante”, se spune în comunicatele Agenției Europene de Mediu (EEA) privind agricultura și sistemele alimentare, publicate în prima decadă a acestei luni.
Agricultura e mai mult decât un sector economic!
În acest context, EEA a emis mai multe documente referitoare la programele și strategiile care ar ajuta atingerea obiectivelor stabilite pentru anii următori, având ca țintă o agricultură mai curată, mai sustenabilă și o alimentație mai sănătoasă pentru europeni, în special, și pentru omenire, în general.
„Regândirea agriculturii” privește agricultura din diferite unghiuri, explorând cauzele fundamentale ale nesustenabilității și posibilele căi de urmat. Acordul ecologic european și strategia sa „De la fermă la consumator” tratează agricultura ca pe mai mult decât un sector economic. Contribuie, de asemenea, la obiectivele de durabilitate, cum ar fi bunăstarea socială, sănătatea ecosistemului și securitatea alimentară și nutrițională. Dar câștigurile de eficiență nu au oprit degradarea mediului în Europa sau la nivel global, notează raportul. În ciuda investițiilor semnificative în politica agricolă comună (PAC) și alte politici relevante ale UE, contribuția agriculturii la pierderea biodiversității, consumul excesiv de apă și emisiile de gaze cu efect de seră continuă. În special în ceea ce privește biodiversitatea, descoperirile recente confirmă rolurile majore pe care schimbările climatice și agricultura intensivă le joacă în declinul biodiversității insectelor la nivel mondial. În plus, abandonul rural și pierderea patrimoniului rural sunt încă provocări în Europa.
În timp ce emisiile totale de gaze cu efect de seră (GES) din UE au scăzut cu o treime din 1990, reducerea emisiilor în sectorul agricol a fost un proces mai lent și a stagnat în mare parte din 2005. Între 1990 și 2000, sectorul agricol a înregistrat o scădere notabilă — de 15% — în emisiile a două gaze cheie cu efect de seră, metan și protoxid de azot, provenite din producția animală și vegetală. Dar ratele reducerilor au încetinit după 2000 și au fost aproape stagnante din 2005.
Pe baza politicilor și măsurilor actuale ale țărilor UE, se preconizează că această tendință va continua până în 2040, cu o scădere de doar 1,5% așteptată între 2020 și 2040, potrivit celui de-al treilea briefing al SEE „Progres și perspective pentru decarbonizare în sectorul agricol și nu numai”. Politicile și câștigurile de eficiență au redus intensitățile de emisie ale unor produse agricole, dar acest lucru a fost compensat de o creștere a producției agricole. Reduceri suplimentare ale emisiilor pot fi realizate prin abordarea întregului ciclu de viață al producției de alimente, inclusiv transportul, ambalarea, procesarea alimentelor și vânzarea cu amănuntul.
În articolele viitoare vom reveni cu noi aspecte evidențiate de către EEA.