Ziua de 24 Ianuarie reprezintă una dintre cele mai importante sărbători ale Românilor: Unirea Principatelor. La 24 ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza a devenit domnitor al Țării Românești și al Moldovei, realizând primul pas spre înfăptuirea României Mari.
Ce are Reforma Agrară cu managementul gunoiului de grajd
De figura lui Alexandru Ioan Cuza se leagă, pe lângă unirea Principatelor și o seamă de alte realizări importante pentru crearea statului român modern. Printre cele mai importante se află Reforma Agrară din 1864. La acea dată, aproximativ o cincime din terenul agricol al țării se afla în proprietatea mănăstirilor închinate altor mănăstiri din străinătate. Cea mai mare parte a roadelor rezultate de pe aceste suprafețe ajungeau în afara țării. În același timp, aproximativ două treimi dintre țărani nu aveau pământ deloc.
Primul pas al Reformei Agrare a constat în secularizarea averilor mănăstirești. Astfel, mai bine de 2,7 milioane ha de teren agricol au ajuns în proprietatea statului. Apoi, 2.026.549 ha au fost împărțite la 451.245 familii de clăcași. Împărțirea a fost făcută având drept criteriu principal puterea de muncă a fiecărei familii, respectiv numărul de vite pe care le avea în proprietate.
Din păcate, la momentul înfăptuirii Reformei agrare, nu s-a avut în vedere decât necesarul de pământ arabil. Faptul că pentru pășunatul vitelor era nevoie de suprafețe suplimentare de teren a fost folosit de către latifundiari în favoarea lor. Aceștia din urmă posedau atât pășuni, cât și păduri. Pentru a-și asigura mâna de lucru pentru terenurile lor, au condiționat accesul vitelor țăranilor la pășunile din proprietatea lor de efectuarea unor zile de muncă pe moșii. Rezultatul a fost că dependența țăranilor de marii moșieri a fost, astfel, păstrată.
Pe de altă parte, însă, aceste aspecte au avut și o latură pozitivă. Noul context a dus la o creștere a responsabilității proprietarilor față de animalele lor. Dovadă stau arhivele instanțelor de judecată, care erau obligate să rezolve un număr foarte mari de conflicte pornite de la pătrunderea animalelor pe proprietățile unor persoane sau de la depozitarea gunoiului de grajd în locuri nepotrivite.
Așa se face că Reforma Agrară de la 1864, prima împroprietărire a unui număr mare de țărani și cu suprafețe însemnate din istoria României, a avut efecte și asupra conștientizării faptului că gunoiul de grajd necesită și el un management corespunzător!