În fiecare an, la 20 februarie este marcată Ziua Mondială a Justiției Sociale. Iniţiativă a Adunării Generale a ONU din 26 noiembrie 2007, Ziua Mondială a Justiției Sociale a început să fie aniversată din anul 2009.
La 10 iunie 2008, Organizaţia Mondială a Muncii a adoptat Declaraţia privind justiţia socială pentru o globalizare echitabilă.
Mediul sănătos – locul unde justiția socială ține de conștiința fiecăruia
Scopul Zilei mondiale a justiţiei sociale este de a atrage atenţia factorilor responsabili asupra unor probleme precum sărăcia, şomajul şi excluziunea socială. În literatura de specialitate, se consideră că un individ este exclus social dacă este rezident într-o zonă geografică a societăţii, dar din motive în afara controlului său nu poate participa la activităţile normale ale cetăţenilor din acea societate, chiar dacă şi-ar dori să o facă.
Totodată, cu prilejul acestei zile sunt promovate valori precum solidaritatea, echitatea şi tratamentul egal oferit cetăţenilor, indiferent de sex, rasă, religie, cultură sau stare a sănătăţii. Inegalităţile imense de venit atât pe plan naţional, cât şi internaţional, reprezintă, la rândul lor, un factor ce poate ridica obstacole în calea justiţiei sociale.
Termenul de justiţie socială, inventat de către Luigi Taparelli în anul 1840, desemnează modul în care este aplicată justiţia într-o societate în relaţie cu clasele sociale existente în ea. Ea se referă la conceptul potrivit căruia toată lumea trebuie să aibă aceleaşi drepturi şi oportunităţi economice, politice şi sociale. Pentru adepţii justiţiei sociale, rolul cel mai important al statului este de a asigura bunăstarea şi respectarea drepturilor cetăţenilor săi, indiferent de clasa socială din care fac parte aceştia.
Între alte aspecte pe care le presupune justiția socială, se numără și acela referitor la păstrarea curată a mediului și a apelor. În ceea ce privește acest aspect, trebuie evidențiat că diferențierea între cei care au acces la aceste resurse și cei care nu au ține în mai mică măsură de avere, rasă, religie, etc. Principalul factor de diferențiere este cel natural, legat de distribuția geografică. Apoi urmează încă unul la fel de important, care ține de conștiința oamenilor. Cu cât aceștia înțeleg mai bine că de acțiunile sau non-acțiunile lor depinde conservarea factorilor de mediu, cu atât le cresc șansele de a avea ape mai curate, aer mai sănătos!
În concluzie, când este vorba despre mediu curat, justiția socială este bazată pe conștiința fiecărui individ!