Data publicării: 13 noiembrie 2020

Pentru mulți dintre cititorii noștri poate părea o glumă, dar nu este deloc așa. 14 Noiembrie este marcată la nivel internațional, în fiecare an, drept Ziua Murăturilor. Această zi a fost inclusă pe lista sărbătorilor internaționale ca o recunoaștere a deosebitei însemnătăți pe care murăturile au avut-o (și continuă să o aibă) pentru dezvoltarea umanității.

Fără murături nu s-ar fi descoperit America!

Deși sună ciudat, murăturile au reprezentat unul dintre elementele care au contribuit la dezvoltarea omenirii. Nu se poate spune când și unde au apărut primele murături, dar arheologii au descoperit dovezi că acum aproape 5.000 de ani, în India, se murau castraveții.

De fapt, murarea a fost una dintre cele mai vechi modalități de conservare a alimentelor descoperită de către oameni. Grație acestui procedeu, oamenii au putut să păstreze alimentele obținute în sezoanele când hrana se găsea din abundență pentru perioadele în care hrana devenea greu de procurat. De asemenea, murăturile puteau fi transportate și consumate în timpul deplasărilor lungi, prin zone necunoscute sau neprietenoase. Se poate afirma, fără teama de a greși, că murăturile au făcut posibile atât marile războaie din Antichitate, cât și marile călătorii și descoperiri geografice. Varza murată a reprezentat timp de secole principalul aliment, dar și un medicament pentru navigatori. Zeama în care era murată aducea un adaos de vitamine care îi ferea pe marinari de scorbut.

Este incredibil cât de multe lucruri pot fi transformate în murături. Se pun la murat legume, fructe, dar și carne sau pește.

În România, în mod tradițional se păstrează la murat mai ales gogonele, castraveți, varză, conopidă, pepeni, sfeclă roșie și ciuperci, iar în oțet îndeosebi ardeii și gogoșarii. Pentru aromatizarea murăturilor se folosesc mărar, crenguțe de vișin, ienibahar, usturoi, boabe de muștar, cuișoare, țelină, hrean, piper.

Conform unui studiu, 81% dintre români pregătesc încă murături și conserve pentru iarnă, în ciuda faptului că le pot obține și din comerț. Peste jumătate dintre gospodării investesc între 100 și 300 lei în această activitate, în timp ce alte 26% cheltuie între 300 și 500 lei. Printre cele mai populare conserve pregătite de români se numără castraveții murați, preferați de peste 90% dintre aceștia, dar și zacusca (79%) și gogoșarii în oțet (74%). Ciupercile și pepenii murați sunt preparatele cel mai puțin întâlnite în cămările românești, fiind cumpărate destul de des de la producătorii profesioniști. La fel se întâmplă și cu varza, care este foarte solicitată, dar este mai puțin preparată în gospodării.

Recomandările editorilor pe aceeași temă: